O bacterie modificata genetic ar putea transforma butanolul într-un biocombustibil atât de ieftin, încât sa intre în competitie cu etanolul.

Intervenind într-un proces metabolic foarte eficient, cercetatorii de la Universitatea Rice, SUA, au modificat o tulpina de E.coli astfel încât aceasta sa transforme zaharurile în butanol de zece ori mai eficient decât orice alt organism asemanator.[modificate genetic]

Butanolul, care este fabricat în mod obisnuit prin fermentarea zaharurilor, produce mai multa energie pe unitatea de volum decât etanolul si, spre deosebire de acesta, poate fi transportat prin conductele de petrol existente.[modificate genetic]

modificate genetic

Numeroase companii încearca sa comercializeze în prezent biobutanol, incluzând unele care cauta sa adapteze instalatiile de producere a etanolului.[modificate genetic]

Cu toate acestea, bacteriile folosite în mod obisnuit pentru producerea butanolului nu îl tolereaza foarte bine, astfel încât se pot produce doar cantitati mici de butanol.[ modificate genetic ]

Bacteriile modificate genetic.

Daca în urma procesului de fermentatie se obtine entanol cu un randament de peste 10%, butanolul se obtine în cantitati mult mai mici: 1-2%, sustine Jonathan Mielenez, un specialist de la Laboratorul National Oak Ridge, SUA.[modificate genetic]

Noua E.coli produsa la Universitatea Rice actioneaza însa mai repede decât alte microorganisme producatoare de combustibili si produce de cinci pâna la zece ori mai mult combustibil din aceeasi cantitatea de zaharuri.[modificate genetic]

Asta înseamna ca are nevoie de mai putina materie prima si poate fi cultivata în recipiente mai mici, costurile fiind astfel mai scazute.[  modificate genetic]

Bacteriile modificate genetic – „fabricile” de combustibil ale viitorului

Ramon Gonzalez, chimist si inginer în biologia moleculara, sustine ca numeroase companii si-au aratat interesul fata de aceasta tehnologie si spera sa o vada pe piata în urmatorii trei ani.[modificate genetic]

Cobalt Biofuels, o companie cu sediul în Montainview, California, a utilizat bacterii din genul Clostridium pentru a descompune materia vegetala si a transforma zaharurile într-un amestec de butanol, acetona si etanol.[  modificate genetic]

Gevo, o companie din Englewood, Colorado, lucreaza cu bacteria E.coli, modificata astfel încât anumiti produsi celulari, în mod obisnuit folositi de celula pentru sintetizarea aminoacizilor, sa fie utilizati pentru a produce alcool.[modificate genetic]

Gonzalez a prezentat, împreuna cu colegii, sai noua lor abordare si a publicat documentul în jurnalul online Nature.[  modificate genetic]

Cercetatorii au exploatat o cale prin care microorganismele descompun acizii grasi pentru a genera energie.

Ei au modificat aproximativ o duzina de gene ale bacteriei E.coli pentru a inversa procesul beta-oxidarii, astfel încât bacteria sa produca acizi grasi.

Metoda este mai eficienta deoarece adauga doi atomi de carbon dintr-o data, în loc sa adauge doar câte unul, pentru a se forma molecule de hidrocarburi, printr-un mecanism care nu necesita energie.[Bacteriile modificate genetic]

Prin manipularea selectiva a genelor, cercetatorii pot “programa” microbii pentru a sintetiza diferite alte substante chimice si combustibili.

Astfel, în plus fata de butanol, bacteria poate produce diversi acizi grasi utili, în loc ca acestia sa fie obtinuti din grasimi animale si vegetale.

Deoarece beta-oxidarea este întâlnita la aproximativ toate organismele, aceste mecanism ar putea fi modificat si în cazul unor drojdii sau alge, fapt ce va veni în ajutorul multor companii care doresc sa adopte aceasta tehnologie, sustine Gonzalez.

El studiaza modificarea diferitelor organisme cu scopul de a face procesul mai ieftin si mai eficient.[Bacteriile modificate genetic]

Drojdia, de exemplu, este mai toleranta fata de butanol si etanol, însa E.coli creste mai repede.[Bacteriile modificate genetic]

Cu toate acestea, toate procesele de creare a biobutanolului se confrunta cu o mare dificultate: în cele din urma, va fi necesar sa se treaca de la utilizarea unor plante precum porumbul, trestia de zahar, sfecla de zahar (cu continut mare de zaharuri) la folosirea biomasei celulozice, a carei transformare în combustibili este mai costisitoare.]Bacteriile modificate genetic]

Sursa: Technology Review

No related posts.